România a fost reprezentată la Manama de Ștefan Răzvan Rab, secretar de stat din Ministerul Culturii, acesta având mandatul de a prezenta poziția de amânare a includerii Peisajului Cultural Minier de la Roșia Montană în lista Patrimoniului Mondial până la finalizarea procesului de la Washington, respectiv litigiul cu compania Gabriel Resources.

Luni după amiază, la începutul dezbaterii privind dosarul Roșia Montană, care a durat aproximativ o oră și jumătate, oficialii UNESCO au menționat că, pentru includerea unui sit pe lista Patrimoniului Mondial, este nevoie de consimțământul statului parte, relatează Mediafax.

Delegația Azerbaidjanului a propus, luni, un amendament prin care, cu toate că includerea sitului Roșia Montană pe lista Patrimoniului Mondial este îndreptățită, îndeplinind toate condițiile de autenticitate și integritate cerute de UNESCO, "luând în considerare cererea de amânare făcută de statul parte", să se trimită dosarul înapoi statului român, având în vedere problema arbitrajului internațional aflat în curs. Amendamentul se referă la litigiul cu compania Gabriel Resources.

Amânarea se referă la articolul 159 din regulamentul de funcționare al Comitetului pentru Patrimoniul UNESCO, respectiv dosarul este trimis înapoi statului parte ("referred", n.r.) pentru informații adiționale și trebuie retrimis UNESCO în termen de maximum trei ani. Dacă această perioadă expiră, dosarul trebuie propus ca o nouă candidatură.

Mai multe delegații au subliniat caracterul extraordinar al cererii de amânare a includerii, în condițiile în care situl primise recomandarea din partea ICOMOS.

Pe de altă parte, Tunisia a arătat că statul parte "nu vrea să înscriem situl pe listă. Nu putem să trecem peste dorința statului parte".

Dosarul "Peisajul Cultural Minier Roşia Montană" a fost trimis de Ministerul Culturii din România la UNESCO, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial, pe 4 ianuarie 2017 și primise recomandare pentru includere din partea International Council on Monuments and Sites (ICOMOS).